Mergi la conţinutul principal

Bună, sunt medicU
Spune-mi, ce te doare?
Îți pot evalua gratuit starea de sănătate

MedLife s-a alăturat misiunii SanoPass de a promova un stil de viață sănătos. (Vezi detalii aici)

sanopass_dev in Psihologie

Atacul de Panică

Atacul de panică reprezintă un episod brusc de teamă intensă, atunci când nu există un pericol real, și care declanșează simptome fizice severe. Deși majoritatea oamenilor se confruntă doar cu unul sau două atacuri de panică pe timpul vieții, în anumite situații, atunci când acestea sunt recurente și provoacă un sentiment constant de anxietate, putem vorbi despre apariția tulburării de panică.

Ce reprezintă atacul de panică?

Atacul de panică poate afecta pe oricine și reprezintă reacția pe care o are o persoană atunci când resimte un grad accentuat de anxietate. În timpul atacului de panică, sunt experimentate emoții copeșitoare, printre care neputință și frică, precum și simptome fizice (respirație rapidă, transpirații, tremor sau bătăi rapide ale inimii).

Atacul de panică poate surveni în situații specifice, declanșate de un nivel ridicat de stres. Însă, în cazul în care acestea apar în mod repetat, fără un factor declanșator clar, putem vorbi de instalarea tulburării de panică. Așadar, atacul de panică poate fi o problemă izolată sau poate fi un simptom al tulburării de panică.

Acesta poate fi de-a dreptul înspăimântător pentru persoana respectivă, având în vedere că nivelul de stres resimțit. Atacurile de panică durează, de obicei, între 5-20 de minute, dar simptomele acestuia pot persista până la o oră.

 

Simptomele atacului de panică

Atacurile de panică debutează brusc, fără alte avertismente. Pot surveni oricând, indiferent de activitatea pe care persoana respectivă o face în acel moment. Cele mai frecvente simptome sunt:

  • Sentimentul că urmează un pericol iminent;
  • Teama de moarte;
  • Senzația de pierdere a controlului;
  • Ritm cardiac rapid, bătăi neregulate ale inimii, palpitații;
  • Transpirație;
  • Tremurături;
  • Dificultăți de respirație;
  • Senzație de sufocare;
  • Frisoane;
  • Bufeuri;
  • Greață;
  • Crampe abdominale;
  • Dureri de cap;
  • Dureri în piept;
  • Dureri de stomac;
  • Amețeală, stare de leșin;
  • Amorțeală, senzație de furnicături;
  • Sentiment de detașare.

Persoanele care suferă de atacuri de panică pot dezvolta, uneori, agorafobie: teama de situațiile în care nu va putea cere ajutor și nu va putea scăpa.

Atacul de panică va crește tensiunea arterială, astfel că simptomele acestuia sunt asemănătoare cu cele ale altor afecțiuni medicale, precum afecțiunile cardiace, probleme ale tiroidei sau afecțiuni pulmonare.

De asemenea, de menționat este că unul dintre cele mai complexe aspecte legate de atacurile de panică este teama intensă că va urma un alt atac de panică. O persoană s-ar putea teme de apariția atacurilor de panică atât de mult încât va evita expunerea la anumite situații care le-ar putea declanșa.

 

Ce este tulburarea de panică

Aceasta este o tulburare psihică, atacurile de panică fiind un simptom al acesteia. Dacă în cele mai multe dintre cazuri, atacurile de panică sunt izolate, în cazul tulburării de panică acestea sunt recurente.

Simptomele apar, de obicei, între 18-25 de ani, însă tulburarea poate apărea și la copii. Studii arată că femeile sunt mai predispuse decât bărbații să o dezvolte. Tulburarea de panică poate apărea atunci când o persoană cu anumite trăsături genetice se confruntă cu un nivel ridicat de stres din mediul exterior, cum ar fi schimbările majore în viață, apariția primului copil, experiențe traumatice etc.

De asemenea, această afecțiune este dezvoltată când o persoană care a trecut deja prin mai multe atacuri de panică se teme de apariția unui nou episod, ceea ce îl poate determina să se izoleze de prieteni și familie și să evite situațiile care i-ar putea declanșa apariția unui atac de panică.

Tulburarea de panică poate afecta semnificativ calitatea vieții unei persoane, dacă nu este netratată.

 

Ce declanșează atacul de panică?

Cauzele atacurilor de panică pot fi:

  • Factorii genetici: existența altor membri ai familiei care suferă sau au suferit în trecut de atacuri de panică;
  • Expunerea la o sursă de stres intens;
  • O personalitate cu o predispoziție spre anxietate, pesimism;
  • Anumite modificări ale modului în care funcționează unele părți ale creierului;

Deși atacurile de panică pot apărea brusc și fără niciun semnal de avertizare la început, în timp, acestea ajung să fie declanșate de anumite situații. Anxietatea reprezintă răspunsul natural al organismului la stres, însă atunci când aceasta atinge cote prea mari, poate duce la tulburarea de panică.

Când creierul primește un avertisment că persoana respectivă este într-o situație de pericol, alertează glanda suprarenală care va elibera adrenalină (epinefrină), hormonul responsabil cu răspunsul de tip „luptă sau fugi”. Această reacție accelerează bătăile inimii, modifică respirația și crește tensiunea arterială, ducând la un atac de panică.

 

Factorii de risc pot fi:

  • Un eveniment traumatic, supraviețuirea unui accident, pierderea unei persoane dragi etc.;
  • Un nivel intens de stres cauzat de schimbări majore în viață: mutarea într-un alt oraș, despărțirea de partener;
  • Consumul excesiv de nicotină, cofeină, droguri, inclusiv o alimentație bogată în zahăr;
  • Abuzul sexual sau fizic suferit în copilărie.

De reținut este că atacurile de panică pot fi simptomul altor tulburări psihice, precum:

  • Tulburare de anxietate generalizată;
  • Tulburare obsesiv-compulsivă;
  • Tulburare de stres posttraumatic.

 

Complicații ale atacurilor de panică

Dacă nu sunt tratate, atacurile de panică și tulburarea de panică pot afecta grav calitatea vieții unei persoane, de la planul personal, până la ce profesional, ducând la complicații precum:

  • Dezvoltarea unor fobii specifice, cum ar fi agoraobia, teama de a conduce, teama de moarte;
  • Deteriorarea stării de sănătate;
  • Izolarea socială;
  • Apariția problemelor la locul de muncă sau la școală;
  • Apariția depresiei, tulburărilor de anxietate și altor tulburări psihice;
  • Apariția gândurilor suicidare și creșterea riscului de suicid;
  • Consumul abuziv de alcool, droguri sau alte substanțe;
  • Apariția problemelor financiare.

 

Recomandări pentru a reduce riscul apariției atacurilor de panică

  • Evitați substanțele care pot agrava simptomele atacurilor de panică: precum cafeina, tutunul, drogurile, alimentele și băuturile bogate în zahăr;
  • Acordați o atenție deosebită odihnei: dormiți cel puțin 7-8 ore în fiecare noapte;
  • Faceți mișcare în mod regulat: plimbările în parc și expunerea la lumina naturală a soarelui reduc simptomele depresiei;
  • Practicați tehnici de relaxare la finalul unei zile stresante: precum yoga, tehnici de respirație, tehnici de vizualizare pozitivă, dar și alte tehnici de relaxare;
  • Alăturați-vă unui grup de suport, alcătuit din oameni care trec, la rândul lor, prin atacuri de panică.

 

Autor: Psihoterapeut Oana Nicolau

Clinică Parteneră: Clinica Oana Nicolau

Articol preluat cu acordul clinicii

Map

Scrie-ne Ai o întrebare
sau vrei un pachet personalizat?

Formular